Chemarea maestrului spiritual. Sensul indrumarii spirituale pe calea catre sine

In pragul epocii care vine, se poate observa o revolta crescanda fata de predominanta unei conceptii despre realitate care se refera exclusiv la o lume rational cognoscibila si stapanita prin tehnica. Iar ceea ce depaseste aceasta notiune este clasat ca tinand de domeniul imaginarului sau al credintelor. Acest punct de vedere neglijeaza totalitatea si adevarul omului, caci acesta, prin nucleul sau, prin Fiinta sa esentiala, participa la o realitate care transcende orizontul eului sau conditionat de spatiu-timp si de ceea ce este rational.

Acum, se pune intrebarea: cine ne poate ajuta sa devenim ceea ce am trait, fara cea mai mica indoiala, ca esential, sa pastram experienta constiinta largita si purtam marturie in lume? Raspunsul este: „Maestrul". Totusi, acest maestru nu capata realitate decat in fata celui care este gata sa fie discipol, adica sa urmeze „calea" indicata si pe care, potrivit legii eterne, marea transformare se indeplineste. In trinitatea „maestru, discipol, cale", Viata creeaza spatiul in care isi manifesta sensul ei supranatural.

Maestrul este altceva decat un educator, un indrumator de constiinta sau un terapeut. El este instrumentul care, cu o forta capabila sa infrunte lumea, il readuce in mod constient pe om la unitatea sa originara cu Fiinta divina. Cel care a recunoscut in maestru puterea care, din interior, il apeleaza si il transforma, il regaseste in toate situatiile capitale ale vietii: in intalnirea cu moartea, in confruntarea cu raul, in modul de a-si trata corpul si in cautarea propriului centru.