Aceasta carte face parte din colectia Anansi Mentor.

Civilizatia ne-a aratat ca exista ceva in arta si in arhitectura despre care merita sa vorbim si sa polemizam. - Mary Beard

 

O panorama a artei si arhitecturii occidentale de la prabusirea Imperiului Roman si pana la izbucnirea Primului Razboi Mondial, Civilizatia lui Kenneth Clark narativizeaza literar cele treisprezece episoade ale serialului BBC montate de autor in 1969. Considerand ca o civilizatie poate fi, mai presus de toate, judecata prin arhitectura pe care a lasat-o in urma, Clark calatoreste prin insulele Irlandei din secolul al VI-lea, prin Florenta renascentista si New Yorkul modern si arata efortul colectiv al oamenilor care au vrut sa spuna adevarul despre societatea lor. Se desfasoara astfel o distributie impresionanta de personaje care si-au daruit toata energia pentru a ne largi intelegerea lumii si a civilizatiei noastre. De asemenea, Kenneth Clark scoate in evidenta capodoperele pe care le-au creat - in arhitectura, sculptura si pictura, filosofie, poezie si muzica -, de la Scoala din Atena a lui Rafael si pana la podurile lui Brunel.

 

Civilizatia le-a schimbat viata multora dintre urmaritorii serialului BBC. - Mary Beard

 

Civilizatia are nevoie, cu siguranta, de un minimum de prosperitate materiala - suficienta pentru a-i permite putin timp liber. Dar, mai mult decat atat, are nevoie de incredere, de incredere in societatea in care se traieste, de credinta in filosofia ei, in legile ei si in propria putere a mintii. - Kenneth Clark

 

Kenneth Clark e omul care a reusit cel mai bine sa-si transforme sentimentele profunde pentru arta in ceva contagios. Cartea e o incantare pentru noi, publicul larg. - The Sunday Times

 

Ne indeamna iar si iar sa admiram arta si s-o vedem de fiecare data cu alti ochi. - The Observer

Traducere din limba engleza de Bertha Savu.
 

H.G. Wells a facut la un moment dat distinctia dintre comunitatile obedientei si comunitatile vointei; in opinia lui, primele au produs societati stabile precum cele ale Egiptului si Mesopotamiei, locul de bastina al civilizatiei, iar ultimele i-au produs pe nomazii nelinistiti din nord. S-ar putea sa fi avut dreptate, in masura in care orice generalizare de acest gen poate fi corecta. Comunitatea vointei pe care o numim Reforma protestanta a fost practic o miscare populara. La sfarsitul scrisorii lui Erasmus in care acesta ii descrie pe protestantii ursuzi iesind din biserica, mai adauga ca niciunul dintre ei, cu exceptia unui batran, nu a salutat ridicandu-si palaria. Erasmus era impotriva normelor de eticheta si ceremoniilor religioase, insa, cand venea vorba de societate, avea alte pareri; si la fel, oricat ar parea de ciudat, simtea si Luther. Rascoala populara, cunoscuta drept Razboiul taranesc german, l-a ingrozit, si i-a indemnat pe patronii sai princiari s-o inabuse fara mila. Luther nu aproba distrugerea, nici macar distrugerea imaginilor. Dar majoritatea adeptilor sai nu erau oameni care sa simta ca datoreaza ceva trecutului, ce nu insemna altceva pentru ei decat o servitute intolerabila. si, astfel, protestantismul a devenit distructiv si, din punctul de vedere al celor carora le place frumosul, a avut efecte absolut dezastruoase. Cunoastem cu totii episodul distrugerii imaginilor - pe care astazi le numim opere de arta; cum comisarii au luat la rand pana si cea mai modesta biserica parohiala si au spart tot ce era frumos in ele, nu doar imagini, ci si balda-chinele sculptate ale baptisteriilor si panourile de altar - in principiu, lucrurile la care puteau ajunge usor, pentru ca nu puteau sa stea prea mult timp in acelasi loc."