Premiul Arthur C. Clarke in 2015

Cea mai inteligenta imagine a evolutiei civilizatiei umane pe care o veti descoperi vreodata intr-un roman. - Peter F. Hamilton

Ultimii supravietuitori ai Pamantului au scapat cu greu din lumea lor muribunda si cauta supravietuirea printre stele. Pe urmele unor stramosi indepartati, descopera o adevarata comoara: o planeta terraformata, pregatita pentru ei. Dar in lungul timp care s-a scurs pana au ajuns aici, planeta a fost ocupata, iar refugiul paradiziac a devenit un cosmar.

Doua civilizatii sunt pe cale sa se confrunte pentru a supravietui. Care se va dovedi adevarata mostenitoare a noului Pamant?

Ca un roman de Stephen Baxter cu multa istorie alternativa, cu protagonisti numerosi ca intr-un space opera de Peter F. Hamilton si cu o dinamica narativa ca a unui David Brin sau Gregg Bear, Copiii timpului este o carte care nu ai vrea sa se termine. - SFF World
Fragment din romanul "Copiii timpului", de Adrian Tchaikovsky

"In cele din urma, ea a ajuns pe pozitie deasupra plasei Scytodes-ului, avand in ochi imaginea masculului nemiscat. Asteapta pana cand el face o miscare. Acesta se strecoara pe firele de matase, testand cu precautie echilibrul. Miscarile lui sunt mecanice, repetitive, ca si cum ar fi doar o bucata dintr-o frunza uscata care a alunecat pe panza. Scytodes face o miscare, apoi ramane neclintit. O adiere face panza sa tresara, iar masculul se misca mai rapid, la adapostul zgomotului de fond, scos de firele care vibreaza.
Brusc, sare si danseaza, vorbind limbajul panzei in termeni siguri si puternici: Prada! O prada aici, care incearca sa scape!
Scytodes porneste instantaneu, iar Portia ataca, aruncandu-se asupra dusmanului si infigandu-si chelicerele in el. Otrava injectata de ea imobilizeaza rapid paianjenul celalalt. Vanatoarea s-a incheiat. Imediat apoi, micul mascul revine si cei doi se privesc, incercand sa construiasca o noua imagine a lumii lor. Se hranesc. Ea este mereu pe punctul de a-l izgoni, insa acea noua dimensiune, acel punct comun o face sa nu isi scoata chelicerele. El e prada. Nu e prada.
Mai tarziu, pornesc din nou impreuna la vanatoare. Formeaza o echipa buna. Amandoi sunt capabili sa atace si sa scape din situatii din care, daca ar fi fost pe cont propriu, oricare dintre ei s-ar fi retras.
In cele din urma, el a trecut de la prada/nu-prada in pozitia de partener, deoarece cunostintele ei sunt limitate in ceea ce priveste masculii. Dupa imperechere, ies la suprafata alte instincte si parteneriatul dintre ei se incheie.
Ea isi depune sacul, numeroasele oua ale unei paienjenite-vanator loarte pricepute.
Copiii vor fi frumosi si sclipitori si vor creste de doua ori mai mari decat ea, fiind infectati cu nanovirusul pe care il poarta atat Portia, cat si masculul. Generatiile viitoare vor fi mai mari, mai puternice si mai de succes, evoluand una dupa alta intr-un ritm accelerat de virus, astfel incat cei capabili sa foloseasca acest avantaj vor domina fondul genetic al viitorului.
Copiii Portiei vor mosteni lumea. "