În Lunetistul punctul de pornire îl constituie un şoc suferit de Constantin atunci când iubita sa, Cristina, îl părăseşte pentru un alt bărbat. Şocul acesta declanşează reacţia personajului de a pleca cât mai departe, pentru a-şi focaliza atenţia pe o meserie care implică risc şi ucidere la comandă. Aşteptările pe care ni le creează autorul prin misiunea lui Constantin de a-l ucide pe Carlos Murillo Ponti nu fac decât să pregătească terenul pentru jocul ficţional. Intriga poliţistă nu este decât un pretext, scrisul prevalează asupra oricărei alte mize a acestei cărţi prin faptul că Marin Mălaicu-Hondrari este preocupat de expunerea unor concepţii, a unei arte poetice, nu de acţiunea în sine.