Editorial Vinul veseleste inima omului - Psalmul 103

 

Da, veseleste inima, dar intristeaza ficatul... Desigur, numai in cantitati mari si constante. Profit de ocazia sarbatorilor care urmeaza pentru tot crestinul pentru a vorbi putin despre bucurie si exces, despre convivialitate si derapaj. Caci granita este foarte fina si adeseori nici nu stim cand o trecem!

 

Parintele Cleopa vorbea, cu umor intristat, despre momentul Revelionului in satele din Romania, descriindu-l ca fiind iadul pe pamant: pocnitori, fluieraturi, tipete si chiote, artificii, betie la tot pasul. Unii oameni par scosi din minti la cumpana dintre ani, in timp ce altii aleg slujba de multumire din biserici, la miezul noptii. Doua atitudini diferite, doua optiuni opuse... Ne putem distra cu masura, impletind recunostinta cu buna dispozitie decenta, nu e chiar atat de greu.

 

De cealalta parte, exista o legenda care spune ca Sfantul Vasile cel Mare calatorea printr-o zona saraca si destul de pustie a Greciei. Chiar in noaptea dintre ani, in frigul muscator, a ajuns in dreptul unei stane izolate. Bate la usa si un tanar cioban - Ioan Barbakos - ii deschide. Il primeste cu bucurie xenofila, nestiind cine este, il omeneste cu ceea ce avea, ii intinde un asternut langa focul vesel. Tanara sotie cu un prunc in leagan chiar ii ofera locul cel mai bun acestui calugar imbracat ca vai de lume. Sfantului i se pare atunci ca aceasta coliba este un palat si ca toate branzeturile atarnate de grinzi la uscat straluceau ca niste globuri de aur in lumina jucausa a focului din vatra. Iata de ce fel de ,,revelion" a avut parte marele sfant al Bisericii! Si tot el este cel care a zis candva: ,,Betia este dusmanie cu Dumnezeu!".

 

In Vechiul Testament au fost consemnate doua betii: una a lui Noe, cealalta a lui Lot. In primul caz, dupa terminarea Potopului, Noe, nestiind efectele fermentarii strugurilor, s-a imbatat. Gol fiind, s-a tolanit in cort, iar fiul sau - Ham - l-a vazut si a ras de el. Trezindu-se, batranul l-a blestemat sa fie sclav celor doi frati ai sai, Sem si Iafet. Din Ham au iesit, ulterior, populatiile de culoare si cele extrem-asiatice. Din Sem au rezultat evreii si arabii, iar din Iafet populatiile europene, printre care si noi, romanii de azi. Lot a fost imbatat de fiicele sale, pentru ca acestea, culcandu-se cu tatal lor, sa poata avea urmasi. Urmasii au fost moabitii si amonitii, semintii slabe, care au si disparut din istorie prin asimilare.

 

Iata, asadar, doua episoade biblice interesante si pilduitoare, iar despre betia lui Irod - in urma careia i-a fost taiat capul Sfantului Ioan Botezatorul - nu mai vreau sa vorbesc, secventa fiind foarte cunoscuta. Asadar, bem, dar cu buna cuviinta; mancam, dar cu masura; ne veselim, dar nu ne pierdem dreapta socotinta. In toate Il putem afla pe Dumnezeu, El este Tatal ceresc si este bucuros cand si copiii Lui sunt bucurosi! - Razvan Bucuroiu