Percy Jackson si Olimpienii Vol. 5: Ultimul Olimpian
Din seria Percy Jackson si Olimpienii fac parte:
• Volumul 1: Hotul fulgerului
• Volumul 2: Marea monstrilor
• Volumul 3: Blestemul titanului
• Volumul 4: Batalia din labirint
• Volumul 5: Ultimul Olimpian
Fragment din cartea "Percy Jackson si Olimpienii Vol. 5: Ultimul Olimpian" de Rick Riordan:
"Podul spre Olimp se dezintegra. Am pasit din lift pe pasarela de marmura alba si sub picioarele noastre au aparut imediat niste fisuri.
- Sariti! a strigat Grover, dar lui ii e usor sa vorbeasca pentru ca e pe jumatate capra de munte.
A sarit pe urmatoarea lespede de piatra, dar cea sub noi se inclina inspaimantator de mult.
- Pe toti zeii, urasc inaltimile! a strigat Thalia in timp ce saream impreuna.
Dar Annabeth nu era in stare sa sara. S-a poticnit si a strigat „Percy!"
Am prins-o de mana chiar cand lespedea s-a prabusit in gol, facandu-se praf. Pentru o secunda am crezut c-o sa ne traga pe amandoi in jos. Picioarele ii atarnau in aer. Mana a inceput sa-i alunece pana am ajuns s-o tin doar de degete. Apoi Grover si Thalia m-au prins de picioare si am capatat forte noi. Nu puteam sa o scap pe Annabeth.
Am ridicat-o si ne-am prabusit pe jos tremurand. Nu mi-am dat seama ca eram imbratisati decat atunci cand, dintr-odata, s-a incordat.
- Aaa... multumesc, a murmurat.
Am incercat sa spun „N-ai pentru ce", dar a iesit ceva de genul:
- Ihi.
Ne-am desprins din imbratisare si am luat-o la fuga pe podul aerian in vreme ce tot mai multe bucati de piatra se sfaramau si dispareau. Am ajuns langa munte tocmai cand s-a prabusit si ultima bucata. Annabeth s-a uitat inapoi la liftul care acum era total inaccesibil - o pereche de usi stralucitoare care atarnau in gol, fara sa fie prinse de nimic, la etajul sase sute deasupra Manhattanului.
- Suntem izolati, a zis. Pe cont propriu.
- Bla-ha-ha! a spus Grover. Legatura dintre Olimp si America dispare. Daca se intampla asta...
- De data asta zeii nu se vor mai muta in alta tara, a zis Thalia. E sfarsitul Olimpului. Sfarsitul sfarsitului.
Am alergat pe strazi. Casele erau in flacari. Statuile fusesera distruse. Din copaci nu mai ramasesera decat aschiile. Arata ca si cum cineva atacase orasul cu o masina uriasa de tuns iarba.
- Coasa lui Cronos, am spus.
Am luat-o pe cararea serpuitoare care ducea la palatul zeilor. Nu-mi aminteam sa fie atat de lunga. Fie Cronos incetinea timpul, fie eram eu mai lent din pricina groazei. Varful muntelui era o ruina - atatea cladiri si gradini frumoase distruse. Cativa zei minori si spirite ale naturii incercasera sa-l opreasca pe Cronos. Drumul era presarat cu ramasitele lor: armuri zdrobite, haine sfasiate, sabii si sulite rupte in doua. Undeva in fata s-a auzit vocea lui Cronos, care urla:
- Caramida cu caramida! Asa am promis. Daramati-l CARAMIDA CU CARAMIDA!"
Descrierea produsului
Din seria Percy Jackson si Olimpienii fac parte:
• Volumul 1: Hotul fulgerului
• Volumul 2: Marea monstrilor
• Volumul 3: Blestemul titanului
• Volumul 4: Batalia din labirint
• Volumul 5: Ultimul Olimpian
Fragment din cartea "Percy Jackson si Olimpienii Vol. 5: Ultimul Olimpian" de Rick Riordan:
"Podul spre Olimp se dezintegra. Am pasit din lift pe pasarela de marmura alba si sub picioarele noastre au aparut imediat niste fisuri.
- Sariti! a strigat Grover, dar lui ii e usor sa vorbeasca pentru ca e pe jumatate capra de munte.
A sarit pe urmatoarea lespede de piatra, dar cea sub noi se inclina inspaimantator de mult.
- Pe toti zeii, urasc inaltimile! a strigat Thalia in timp ce saream impreuna.
Dar Annabeth nu era in stare sa sara. S-a poticnit si a strigat „Percy!"
Am prins-o de mana chiar cand lespedea s-a prabusit in gol, facandu-se praf. Pentru o secunda am crezut c-o sa ne traga pe amandoi in jos. Picioarele ii atarnau in aer. Mana a inceput sa-i alunece pana am ajuns s-o tin doar de degete. Apoi Grover si Thalia m-au prins de picioare si am capatat forte noi. Nu puteam sa o scap pe Annabeth.
Am ridicat-o si ne-am prabusit pe jos tremurand. Nu mi-am dat seama ca eram imbratisati decat atunci cand, dintr-odata, s-a incordat.
- Aaa... multumesc, a murmurat.
Am incercat sa spun „N-ai pentru ce", dar a iesit ceva de genul:
- Ihi.
Ne-am desprins din imbratisare si am luat-o la fuga pe podul aerian in vreme ce tot mai multe bucati de piatra se sfaramau si dispareau. Am ajuns langa munte tocmai cand s-a prabusit si ultima bucata. Annabeth s-a uitat inapoi la liftul care acum era total inaccesibil - o pereche de usi stralucitoare care atarnau in gol, fara sa fie prinse de nimic, la etajul sase sute deasupra Manhattanului.
- Suntem izolati, a zis. Pe cont propriu.
- Bla-ha-ha! a spus Grover. Legatura dintre Olimp si America dispare. Daca se intampla asta...
- De data asta zeii nu se vor mai muta in alta tara, a zis Thalia. E sfarsitul Olimpului. Sfarsitul sfarsitului.
Am alergat pe strazi. Casele erau in flacari. Statuile fusesera distruse. Din copaci nu mai ramasesera decat aschiile. Arata ca si cum cineva atacase orasul cu o masina uriasa de tuns iarba.
- Coasa lui Cronos, am spus.
Am luat-o pe cararea serpuitoare care ducea la palatul zeilor. Nu-mi aminteam sa fie atat de lunga. Fie Cronos incetinea timpul, fie eram eu mai lent din pricina groazei. Varful muntelui era o ruina - atatea cladiri si gradini frumoase distruse. Cativa zei minori si spirite ale naturii incercasera sa-l opreasca pe Cronos. Drumul era presarat cu ramasitele lor: armuri zdrobite, haine sfasiate, sabii si sulite rupte in doua. Undeva in fata s-a auzit vocea lui Cronos, care urla:
- Caramida cu caramida! Asa am promis. Daramati-l CARAMIDA CU CARAMIDA!"
Detaliile produsului