În primul rând, vă mulțumesc frumos pentru comandă care a ajuns perfect, felicitări.

Am citit-o mai de mult,doresc să o recitesc,continuarea romanului Cianură pentru un surâs, simpatica Melania și iubitul ei motan Mirciulică se avântă în noi aventuri.Umor,situații

neprevăzute, intrigi, personaje spumoase,care

te vor face să nu o lași din mână.

Recomand din tot sufletul.

Cartea asta continua actiunea din Cianura pentru un suras in sensul ca Melania, indragostita fiind de tabloul lui Goya pe care nu a reusit sa-l pastreze, se hotaraste sa-l fure de la muzeu. Si, cum o femeie in varsta nu poate comite de una singura un furt, isi gaseste trei ajutoare. Iar modul in care ii convinge pe cei trei sa o ajute, prin diverse promisiuni, pe mine una chiar m-a amuzat. Nu ai crede niciodata faptul ca o batranica putin cam excentrica ca Melania Lupu ar fi in stare sa conceapa un asemenea plan elaborat si sa mai si convinga trei persoane sa faca treaba cea mai grea si anume sa intre in muzeu si sa ia tablourile. Mi s-a parut geniala partea aia.La inceput planul pare sa mearga ca pe roate, doar ca nici macar Melania nu le poate prevedea pe toate, iar la un moment dat lucrurile o iau putin, sau putin mai mult, razna. Iar cand sunt implicati o batranica care vorbeste mai mereu cu motanul ei, trei hoti urmariti de militie care nu sunt tocmai cu toate mintile acasa si trei batranei speriati de intreaga situatie, care sunt tinuti ostatici, nestiind ce anume se petrece cu adevarat, e clar ca lucrurile nu au cum sa fie decat foarte haioase. Si am uitat complet de maiorul Cristescu si locotenentul Azimioara, care vor trebui sa se ocupe de acest caz. Iar cand maiorul aude ca Melania Lupu e implicata... ei da, reactia e pur si simplu hilara. Oare va reusi Melania sa puna mana pe tabloul mult dorit, fara sa fie prinsa, sau maiorul Cristescu o va invinge de data asta? Deci pot spune ca o ador pe Melania. Pe langa faptul ca mi se pare absolut adorabil modul in care vorbeste si se poarta cu Mirciulica, are o minte foarte agera si stie mereu cum sa se descurce intr-o situatie atunci cand lucrurile nu decurg exact asa cum si-ar fi dorit. Cat despre maiorul Cristescu... la un moment dar mi s-a facut mila de el. Si-a gasit un adevarat adversar in Melania.Am ras suficient pe parcursul aceste carti si cred ca as fi ras si mai mult dac as fi inteles diverse subtilitati din vremea comunismului. Dar a fost ok si asa. Noroc cu mama care poate sa ma mai lamureasca si pe mine.Abia astept sa vad ce-i va mai trece prin minte Melaniei in urmatorul volum si daca pe maiorul Cristescu il vor tine suficient de mult nervii, pentru ca sunt convinsa ca cei doi se vor intalni in continuare unul cu celalalt.

In acest roman autoarea continua aventurile Melaniei Lupu si ale motanului Mirciulica, incepute in 'Cianura pentru un suras'. La distanta de aproximativ un an dupa actiunea din primul roman al seriei dedicate batranei simpatice si animalului ei de companie, Melania pune ochii pe o pictura de Goya, iar de aici porneste un intreg carusel de peripetii care de care mai pline de umor, suspans si drama. Intalnirea dintre maiorul Cristescu si Melania este una memorabila, putand fi asemuita macar partial cu un joc de sah, subtil orchestrat de catre Rodica Ojog-Brasoveanu. O alta capodopera din literatura politista autohtona, pe care a dezvoltat-o Ojog-Brasoveanu!

O carte polițistă deosebită. Recomand întreaga serie Melania Lupu. O bătrânică simpatică, mereu pusă pe șotii, inteligentă care are un ajutor de nădejde în devotatul său prieten, motanul Mirciulică.

Un parcurs narativ plin de suspans, mister, dar și momente amuzante. O lectură antrenată, inteligentă pe care o recomand chiar și adolescenților.

Unul dintre cele mai frumoase și ingenioase romane polițiste românești! În stilul Rodicăi Ojog-Brașoveanu, ironia își îmbină firele cu anchete, destine umane perimate și tablouri fără urmă.

Minunată!