Zuleiha deschide ochii
Marea revelatie a literaturii ruse din 2015, romanul Zuleiha deschide ochii, salutat cu entuziasm la aparitie de Ludmila Ulitkaia si Evgheni Vodolazkin, a fost recompensat cu cele mai importante premii: Bolsaia Kniga (dublu castigator, Premiul intai si Premiul cititorilor - Locul intai), Iasnaia Poliana (Lev Tolstoi) si Kniga Goda. Este in curs de traducere in peste treizeci de limbi.
"- Doamne, ce frig e! Au mierlit-o toti aici, sau ce?
- Incalzeste soba aia! Murim dracului.
Bocanit de cizme cu tinte pe scandurile inghetate. Podeaua scartaie puternic, sfasietor. Geme usita de la soba. Sfaraie un chibrit si miroase acru a sulf. Focul se aprinde trosnind in soba.
- Unde-or fi stapanii?
- Ii gasim, n-avea grija. Deocamdata uita-te pe-aici.
Fitilul lampii clipeste, se aprinde - pe pereti danseaza umbre intunecate - si, iata ca o lumina blanda, calda umple izba. Deasupra Zuleihai se apleaca o fata cu pometii lati, ciupiti de varsat. E presedintele sovietului satesc, Mansurka-Scaiete. Tine lampa cu gaz aproape de fata, si de aceea ciupiturile rotunde par adanci, scobite cu lingura. Se uita preocupat la Zuleiha. Isi muta privirea spre chipul tras al lui Murtaza, cerceteaza surprins pata neagra, inchegata, de pe pieptul lui si fluiera nedumerit.
- Noi, Zuleiha, am venit la barbatul tau...
Pe buzele lui Mansurka apare un firisor de gheata incretit. Vorbeste ruseste cu accent puternic, dar fluent, corect. Mai bine decat Zuleiha. E bun de gura, si-a dat drumul la limba de cand flecareste cu solda din hoardele rosii.
Ridica-te, avem de vorbit!
Zuleiha nu stie daca e vis sau e aievea. Daca e vis, de ce lumina ii inteapa atat de dureros ochii? Daca-i aievea, de ce sunetele si mirosurile vin de departe, parca de sub podea?
- Zuleiha! Presedintele o scutura apucand-o de umar, mai intai usurel, apoi mai tare. Ridica-te, femeie! striga el cu rautate in tatara.
Corpul ei raspunde la auzul cuvintelor cunoscute, ca un cal la lovitura haturilor. Isi coboara incet picioarele pe podea si ramane asezata pe lavita.
- Asa, zice satisfacut Mansurka si trece din nou la rusa. Tovarase delegat, e-n regula!
In mijlocul izbei, cu mainile infipte in centura si cizmele departate, sta Ignatov. Fara sa se uite la Zuleiha, scoate dintr-o mapa tare de piele o foaie de hartie mototolita si un creion. Se uita intrigat in jur.
- Dar cum asa? Ce casa-i asta, nici masa, nici lavite... Cum sa scriu procesul-verbal?
Presedintele bate grabit cu palma in capacul cufarului de langa fereastra, cocotat deasupra celorlalte cufere:
- Uitati, aici ar fi un loc.
Ignatov se asaza cum poate pe cufere, kaplaul de in se strange sub trupul lui mare, cade pe jos. Isi incalzeste mainile sufland in ele, uda cu saliva varful creionului si-l infige in hartie.
- N-au deprins inca modul de viata socialist, bolboroseste Mansurka pe un ton de scuza, tinand de cuferele naravase, care se misca in toate partile. Pagani, ce sa le faci!"
Zuleiha, o tanara gravida dintr-un sat de tatari, e deportata in Siberia dupa uciderea sotului ei de catre un ofiter din Armata Rosie. Face o calatorie lunga si chinuitoare, alaturi de tarani deschiaburiti si intelectuali leningradeni, detinuti de drept comun, musulmani si crestini, credinciosi si atei, rusi, tatari, nemti si ciuvasi, ajungand intr-un loc pustiu, cu o natura neinduratoare. Iar comandantul coloniei de munca infiintate aici este chiar ucigasul sotului ei. Cu o tensiune crescanda, redata magistral de autoare, intre Zuleiha si comandant se infiripa o iubire stranie, retinuta, dar de o intensitate covarsitoare. Personajele se transforma, rolurile se inverseaza, adevarurile devin incerte. Singura certitudine a eroinei ramane dragostea fata de fiul ei, Iusuf, pentru salvarea caruia este hotarata sa plateasca orice pret. Un roman impresionant prin amploare, suflu epic, forta de evocare si umanism.
Cea mai buna carte pe care am citit-o in ultima vreme. O carte foarte puternica, care aduce un suflu nou in literatura rusa. - Evgheni Vodolazkin
Traducere din limba rusa si note de Luana Schidu
Fragment din romanul "Zuleiha deschide ochii" de Guzel IahinaTraducere din limba rusa si note de Luana Schidu
"- Doamne, ce frig e! Au mierlit-o toti aici, sau ce?
- Incalzeste soba aia! Murim dracului.
Bocanit de cizme cu tinte pe scandurile inghetate. Podeaua scartaie puternic, sfasietor. Geme usita de la soba. Sfaraie un chibrit si miroase acru a sulf. Focul se aprinde trosnind in soba.
- Unde-or fi stapanii?
- Ii gasim, n-avea grija. Deocamdata uita-te pe-aici.
Fitilul lampii clipeste, se aprinde - pe pereti danseaza umbre intunecate - si, iata ca o lumina blanda, calda umple izba. Deasupra Zuleihai se apleaca o fata cu pometii lati, ciupiti de varsat. E presedintele sovietului satesc, Mansurka-Scaiete. Tine lampa cu gaz aproape de fata, si de aceea ciupiturile rotunde par adanci, scobite cu lingura. Se uita preocupat la Zuleiha. Isi muta privirea spre chipul tras al lui Murtaza, cerceteaza surprins pata neagra, inchegata, de pe pieptul lui si fluiera nedumerit.
- Noi, Zuleiha, am venit la barbatul tau...
Pe buzele lui Mansurka apare un firisor de gheata incretit. Vorbeste ruseste cu accent puternic, dar fluent, corect. Mai bine decat Zuleiha. E bun de gura, si-a dat drumul la limba de cand flecareste cu solda din hoardele rosii.
Ridica-te, avem de vorbit!
Zuleiha nu stie daca e vis sau e aievea. Daca e vis, de ce lumina ii inteapa atat de dureros ochii? Daca-i aievea, de ce sunetele si mirosurile vin de departe, parca de sub podea?
- Zuleiha! Presedintele o scutura apucand-o de umar, mai intai usurel, apoi mai tare. Ridica-te, femeie! striga el cu rautate in tatara.
Corpul ei raspunde la auzul cuvintelor cunoscute, ca un cal la lovitura haturilor. Isi coboara incet picioarele pe podea si ramane asezata pe lavita.
- Asa, zice satisfacut Mansurka si trece din nou la rusa. Tovarase delegat, e-n regula!
In mijlocul izbei, cu mainile infipte in centura si cizmele departate, sta Ignatov. Fara sa se uite la Zuleiha, scoate dintr-o mapa tare de piele o foaie de hartie mototolita si un creion. Se uita intrigat in jur.
- Dar cum asa? Ce casa-i asta, nici masa, nici lavite... Cum sa scriu procesul-verbal?
Presedintele bate grabit cu palma in capacul cufarului de langa fereastra, cocotat deasupra celorlalte cufere:
- Uitati, aici ar fi un loc.
Ignatov se asaza cum poate pe cufere, kaplaul de in se strange sub trupul lui mare, cade pe jos. Isi incalzeste mainile sufland in ele, uda cu saliva varful creionului si-l infige in hartie.
- N-au deprins inca modul de viata socialist, bolboroseste Mansurka pe un ton de scuza, tinand de cuferele naravase, care se misca in toate partile. Pagani, ce sa le faci!"
PRP: 45.46 Lei
Acesta este Pretul Recomandat de Producator. Pretul de vanzare al produsului este afisat mai jos.
43.19Lei
43.19Lei
45.46 LeiPrimesti 43 puncte
Indisponibil
Descrierea produsului
Marea revelatie a literaturii ruse din 2015, romanul Zuleiha deschide ochii, salutat cu entuziasm la aparitie de Ludmila Ulitkaia si Evgheni Vodolazkin, a fost recompensat cu cele mai importante premii: Bolsaia Kniga (dublu castigator, Premiul intai si Premiul cititorilor - Locul intai), Iasnaia Poliana (Lev Tolstoi) si Kniga Goda. Este in curs de traducere in peste treizeci de limbi.
"- Doamne, ce frig e! Au mierlit-o toti aici, sau ce?
- Incalzeste soba aia! Murim dracului.
Bocanit de cizme cu tinte pe scandurile inghetate. Podeaua scartaie puternic, sfasietor. Geme usita de la soba. Sfaraie un chibrit si miroase acru a sulf. Focul se aprinde trosnind in soba.
- Unde-or fi stapanii?
- Ii gasim, n-avea grija. Deocamdata uita-te pe-aici.
Fitilul lampii clipeste, se aprinde - pe pereti danseaza umbre intunecate - si, iata ca o lumina blanda, calda umple izba. Deasupra Zuleihai se apleaca o fata cu pometii lati, ciupiti de varsat. E presedintele sovietului satesc, Mansurka-Scaiete. Tine lampa cu gaz aproape de fata, si de aceea ciupiturile rotunde par adanci, scobite cu lingura. Se uita preocupat la Zuleiha. Isi muta privirea spre chipul tras al lui Murtaza, cerceteaza surprins pata neagra, inchegata, de pe pieptul lui si fluiera nedumerit.
- Noi, Zuleiha, am venit la barbatul tau...
Pe buzele lui Mansurka apare un firisor de gheata incretit. Vorbeste ruseste cu accent puternic, dar fluent, corect. Mai bine decat Zuleiha. E bun de gura, si-a dat drumul la limba de cand flecareste cu solda din hoardele rosii.
Ridica-te, avem de vorbit!
Zuleiha nu stie daca e vis sau e aievea. Daca e vis, de ce lumina ii inteapa atat de dureros ochii? Daca-i aievea, de ce sunetele si mirosurile vin de departe, parca de sub podea?
- Zuleiha! Presedintele o scutura apucand-o de umar, mai intai usurel, apoi mai tare. Ridica-te, femeie! striga el cu rautate in tatara.
Corpul ei raspunde la auzul cuvintelor cunoscute, ca un cal la lovitura haturilor. Isi coboara incet picioarele pe podea si ramane asezata pe lavita.
- Asa, zice satisfacut Mansurka si trece din nou la rusa. Tovarase delegat, e-n regula!
In mijlocul izbei, cu mainile infipte in centura si cizmele departate, sta Ignatov. Fara sa se uite la Zuleiha, scoate dintr-o mapa tare de piele o foaie de hartie mototolita si un creion. Se uita intrigat in jur.
- Dar cum asa? Ce casa-i asta, nici masa, nici lavite... Cum sa scriu procesul-verbal?
Presedintele bate grabit cu palma in capacul cufarului de langa fereastra, cocotat deasupra celorlalte cufere:
- Uitati, aici ar fi un loc.
Ignatov se asaza cum poate pe cufere, kaplaul de in se strange sub trupul lui mare, cade pe jos. Isi incalzeste mainile sufland in ele, uda cu saliva varful creionului si-l infige in hartie.
- N-au deprins inca modul de viata socialist, bolboroseste Mansurka pe un ton de scuza, tinand de cuferele naravase, care se misca in toate partile. Pagani, ce sa le faci!"
Zuleiha, o tanara gravida dintr-un sat de tatari, e deportata in Siberia dupa uciderea sotului ei de catre un ofiter din Armata Rosie. Face o calatorie lunga si chinuitoare, alaturi de tarani deschiaburiti si intelectuali leningradeni, detinuti de drept comun, musulmani si crestini, credinciosi si atei, rusi, tatari, nemti si ciuvasi, ajungand intr-un loc pustiu, cu o natura neinduratoare. Iar comandantul coloniei de munca infiintate aici este chiar ucigasul sotului ei. Cu o tensiune crescanda, redata magistral de autoare, intre Zuleiha si comandant se infiripa o iubire stranie, retinuta, dar de o intensitate covarsitoare. Personajele se transforma, rolurile se inverseaza, adevarurile devin incerte. Singura certitudine a eroinei ramane dragostea fata de fiul ei, Iusuf, pentru salvarea caruia este hotarata sa plateasca orice pret. Un roman impresionant prin amploare, suflu epic, forta de evocare si umanism.
Cea mai buna carte pe care am citit-o in ultima vreme. O carte foarte puternica, care aduce un suflu nou in literatura rusa. - Evgheni Vodolazkin
Traducere din limba rusa si note de Luana Schidu
Fragment din romanul "Zuleiha deschide ochii" de Guzel IahinaTraducere din limba rusa si note de Luana Schidu
"- Doamne, ce frig e! Au mierlit-o toti aici, sau ce?
- Incalzeste soba aia! Murim dracului.
Bocanit de cizme cu tinte pe scandurile inghetate. Podeaua scartaie puternic, sfasietor. Geme usita de la soba. Sfaraie un chibrit si miroase acru a sulf. Focul se aprinde trosnind in soba.
- Unde-or fi stapanii?
- Ii gasim, n-avea grija. Deocamdata uita-te pe-aici.
Fitilul lampii clipeste, se aprinde - pe pereti danseaza umbre intunecate - si, iata ca o lumina blanda, calda umple izba. Deasupra Zuleihai se apleaca o fata cu pometii lati, ciupiti de varsat. E presedintele sovietului satesc, Mansurka-Scaiete. Tine lampa cu gaz aproape de fata, si de aceea ciupiturile rotunde par adanci, scobite cu lingura. Se uita preocupat la Zuleiha. Isi muta privirea spre chipul tras al lui Murtaza, cerceteaza surprins pata neagra, inchegata, de pe pieptul lui si fluiera nedumerit.
- Noi, Zuleiha, am venit la barbatul tau...
Pe buzele lui Mansurka apare un firisor de gheata incretit. Vorbeste ruseste cu accent puternic, dar fluent, corect. Mai bine decat Zuleiha. E bun de gura, si-a dat drumul la limba de cand flecareste cu solda din hoardele rosii.
Ridica-te, avem de vorbit!
Zuleiha nu stie daca e vis sau e aievea. Daca e vis, de ce lumina ii inteapa atat de dureros ochii? Daca-i aievea, de ce sunetele si mirosurile vin de departe, parca de sub podea?
- Zuleiha! Presedintele o scutura apucand-o de umar, mai intai usurel, apoi mai tare. Ridica-te, femeie! striga el cu rautate in tatara.
Corpul ei raspunde la auzul cuvintelor cunoscute, ca un cal la lovitura haturilor. Isi coboara incet picioarele pe podea si ramane asezata pe lavita.
- Asa, zice satisfacut Mansurka si trece din nou la rusa. Tovarase delegat, e-n regula!
In mijlocul izbei, cu mainile infipte in centura si cizmele departate, sta Ignatov. Fara sa se uite la Zuleiha, scoate dintr-o mapa tare de piele o foaie de hartie mototolita si un creion. Se uita intrigat in jur.
- Dar cum asa? Ce casa-i asta, nici masa, nici lavite... Cum sa scriu procesul-verbal?
Presedintele bate grabit cu palma in capacul cufarului de langa fereastra, cocotat deasupra celorlalte cufere:
- Uitati, aici ar fi un loc.
Ignatov se asaza cum poate pe cufere, kaplaul de in se strange sub trupul lui mare, cade pe jos. Isi incalzeste mainile sufland in ele, uda cu saliva varful creionului si-l infige in hartie.
- N-au deprins inca modul de viata socialist, bolboroseste Mansurka pe un ton de scuza, tinand de cuferele naravase, care se misca in toate partile. Pagani, ce sa le faci!"
Detaliile produsului
De acelasi autor
Review-uri
galway_girl
31/07/2020 20:09
O carte ficțiune istorică, cu acțiunea ce se desfășoară în perioada anilor 1930 - 1946! Are la baza memoriile unei femei, care a fost deportata intr o tabara colonială din Siberia.
Arata mai mult
andra_2011
09/07/2020 11:48
Achizitie verificata
O povestitoare fabuloasa aceasta Guzel Iahina - reuseste sa creeze personaje atat de vii si de credibile, incat pe tot parcursul cartii am avut sentimentul ca urmaresc oameni reali, prinsi in hatisul vremurilor aflate sub semnul urgiilor nascute de minti bolnave si de inimi inghetate. O poveste despre supravietuire care se transforma - aproape miraculos, nascandu-se din sentimente microscopice de omenie ascunse in adancurile cele mai profunde - in vietuirea cea de toate zilele. O carte de citit si de daruit altora!!!
Arata mai mult
Leta Viorica
09/06/2020 10:40
Achizitie verificata
Carte citita la recomandarea Petronelei Rotar. Pentru mine a fost o experienta minunata. Imi place foarte mult stilul acestei scriitoare.
Arata mai mult
Opris Carmen3
13/05/2020 21:58
Achizitie verificata
Am citit una din cele mai bune carti pe care am pus mana vreodata. Te tine cu sufletul la gura si nu te mai lasa sa o abandonezi. Si felul in care e scrisa....te face sa o trăiești.
Arata mai mult
severgulea
11/05/2020 17:58
O superba cronica de epoca dar si un roman initiatic, Zuleiha deschide ochii este povestea unei femei supuse intr-o cultura patriarhala cruda (cu repere fixate si cosmetizate de traditia rurala milenara) care isi incepe dezradacinarea dar si ascensiunea spre cunoastere si maturizare in dificilele decenii trei si patru ale secolului al XX-lea. Familiaritatea universului domestic, al predestinatei sotii supuse, e dinamitat de revolutia sovietica si de deportarea in Siberia, moment de tragedie absoluta dar si premisa unei transformari personale. Caci Zuleiha, dintr-o fata speriata, traind in umbra satului, descopera in aceasta calatorie, chiar si in tovarasia ucigasului sotului ei, propria feminitate si individualitate. Salbaticia siberiana e deopotriva o provocare grea pentru deportati dar si un prilej de a vindeca ranile trecutului. Romanul lui Guzel Iahina nu este insa despre URSS si nici despre calvarul prizonierilor, ci despre o transformare personala in cele mai vitrege conditii: dintr-o figura cu personalitate anulata, Zuleiha devine o femeie intarita cu fiecare experienta traita, capabila sa dea sens propriei suferinte si sa se reinventeze in cele mai vitrege cadre ideologice si naturale.
Arata mai mult
Creioane colorate
08/05/2020 20:58
Achizitie verificata
O poveste scrisa frumos cu multe detalii, despre o tanara femeie rusoaica ,insarcinata deportata in lagar supusa muncii, frigului si nemancatului.A nascut acolo a trait ani buni acolo in lagar.Prezinta si o poveste de dragoste .
Arata mai mult
Aldea Roxana5
07/05/2020 10:58
Achizitie verificata
Este o carte care trebuie citită! Este minunată!
Arata mai mult
Scarlat Rodica2
03/05/2020 16:13
Romanul se citeste pe nerasuflate, nu-l poti uita pe noptiera, trebuie sa afli ce se va mai intampla cu tanara femeie, abuzata de sot, de soacra, a carei soarta atarna in fiecare clipa de un fir de ata. Ei nu i-a permis nici o clipa sa aiba o parere perorie,in locul ei gandeau, ba tiranul de sot care-i calca umanitatea in picioare, ba de catre soacra care o umilea si o incoltea din senin pentru a-i arata ca in casa exista o singura stapana. In fata destinului, cei doi mor, rapusi de incapatanarea si lacomia lor, iar fragila Zuleiha, un suflet neprihanit se salveaza, este protejata, in mod paradixal, de catre cel care i-a ucis cu sange rece sotul si pe care nu stie daca sa-l urasca sau nu. Acest personaj feminin este atat de statuar construit incat in ea se vede dragostea de viata, traita in circumstante crude si crunte, generozitatea nemarginita si vointa neinfranta. O recomand cu caldura! Lectura acestei carti nu va dezamagi!
Arata mai mult
abloj04
03/05/2020 09:28
Recomand! Aceasta carte m-a facut sa ma intreb : -de ce ar face omul rau omului?, cat de departe poate merge sacrificiul unei mame?, ce as face eu in situatia data?. Oricum, cartea mi-a mers la suflet!
Arata mai mult
Sandu Oana-Andreea
01/05/2020 16:28
Achizitie verificata
Cartea este captivanta, textul curge usor. Am citit-o pe nerasuflate. O recomand tuturor iubitorilor de lectura. Personajul principal este unul dintre arhetipurile mamei capabile sa faca orice pentru puiul sau.
Arata mai mult
